Perguntas Ne’ebé Husu Bebeik

(Read in English)

1. Karik Programa Seeds of Life iha Ministério da Agricultura e Pescas (MAP-SoL) distribui ai-horis ne’ebé hybrida ou ida ne’ebé jenetikamente modifikadu (GMO)?
2. Karik agrikultór sira tenke selu osan ou kustu ruma para uja varidade MAP-SoL nian?
3. Karik MAP-SoL uja varidade ne’ebé mai husi rai liur?
4. Karik MAP-SoL koko kafe varidade foun?
5. Oinsa prosesu hili varidade?
6. Efeitu saida mak MAP-SoL iha ba biodiversidade iha Timor-Leste?
7. Serbisu saida mak MAP-SoL halo hodi hadi’a nutrisaun iha Timor-Leste?
8. Oinsa impaktu husi MAP-SoL nia serbisu ba tempu rai hamlaha iha?
9. Agrikultór nain hira mak uja MAP-SoL nian varidade?
10. Karik MAP-SoL serbisu iha distritu 13 nia laran hotu?
11. Serbisu saida mak MAP-SoL halo ho agrikultór feto sira?
12. Karik MAP-SoL kolabora ho ONG sira seluk?
13. Oinsa agrikultór hetan asesu ba varidade kualidade diak?

Resposta

1. Karik Programa Seeds of Life iha Ministério da Agricultura e Pescas (MAP-SoL) distribui ai-horis ne’ebé hybrida ou ida ne’ebé jenetikamente modifikadu (GMO)?

Lae, MAP-SoL la koko ou distribui ai-horis hirak ne’ebé hybrida nune’e mos hirak ne’ebé jenetikamente modifikadu (GMO) iha Timor-Leste. Ami serbisu foka ba varidade batar funan lívre/open-pollinated no hare ho liña-puru inklui varidade forerai. Ami fó oportunidade ba agrikultór sira atu koko varidade foun tanba ami serbisu atu atinji independénsia ai-han. Ho varidade hirak ne’e deit halo agrikultór sira kontente no sira sei hili atu kuda fila-fali iha epoka oin mai. Ba leten

2. Karik agrikultór sira tenke selu osan ou kustu ruma para uja varidade MAP-SoL nian?

Lae. Agrikultór Timorense sei la selu kualker osan ou kustu ruma wainhira uja varidade MAP-SoL nian. Varidade hotu-hotu ne’ebé lansa husi MAP-SoL hanesan  domíniu públiku/public domain, no bele uja ho gratuitu to’o ne’ebé deit. Ba leten

3. Karik MAP-SoL uja varidade ne’ebé mai husi rai liur?

MAP-SoL identifika varidade husi ai-horis loroloro nian ne’ebé adekuadu ba agrikultór Timorense sira. Varidade ne’ebé koko mai husi Timor laran no mos mai husi rai liur. Mezmu varidade balun iha inísiu importa husi rai liur, maibe tuir fali nia produsaun fini hala’o iha Timor Leste laran.

Liu husi tinan 3,500, agrikultór Timorense halo ona testu no koko varidade foun ne’ebé mai husi rai liur. Espesies ai-horis barak hanesan kafe, batar no hare la’os orijinalmente mai husi Timor. Hirak ne’e lori mai iha Timor, koko husi agrikultór sira, no depois agrikultór sira hili hodi mantein nia fini no kuda fila-fali. MAP-SoL tenta para atu aselera prosesu ida ne’ebe akontese tiha ona liu husi tinan 3,500. Ba leten

4. Karik MAP-SoL koko kafe varidade foun?

Lae, hanesan projetu ne’ebé foka ba siguransa ai-han, MAP-SoL foka liu ba hasa’e produtividade husi ai-han prinsipál iha Timor-Leste, partikularmente batar, hare, fehuk midar, forerai no ai-farina. Ba leten

5. Oinsa prosesu hili varidade?

Varidade hotu-hotu ne’ebé ofisialmente lansa halo ona avaliasaun ho rigorozu bazéia ba númeru kritériu balun, la’os deit haree ba nia rezultadu produsaun ne’ebé aas no adaptasaun agronómiku maibe haree mos ba varidade ne’e nia impaktu ba sosiál, ambientál no mos ba jéneru. To’o agora, halo ona esperimentasaun liu husi 4,000 iha agrikultór sira-nia to’os, hodi koko varidade foun hirak ne’e karik adekuadu ho prátika oioin ne’ebé agrikultór sira iha ka lae, no mos karik adekuadu ba epoka no mos zona ekolójiku agríkula oioin ne’ebé iha ka lae. Ba leten

6. Efeitu saida mak MAP-SoL iha ba biodiversidade iha Timor-Leste?

MAP-SoL hasa’e biodiversidade husi ai-horis hirak ne’ebé foka ba. Wainhira kada espesies ai-horis (hanesan batar, hare, fehuk midar, forerai no ai-farina) to’o iha Timor-Leste, laiha varidade oioin mak introdus. Por exemplu dalaruma iha varidade batar atus ba atus iha Timor, maibe iha America de Súl, ne’ebé hanesan fonte ba ai-horis batar, kuaze iha varidade rihun ba rihun. Ida ne’e válidu ba mayoria ai-horis ne’ebé iha Timor-Leste.  Hanesan rezultadu, iha oportunidade ne’ebé hanesan katak variasaun jenétiku iha ai-horis hirak ne’e kuaze ki’ik uitoan, kompara ho fonte husi ai-horis hirak ne’e. Liu husi varidade foun ne’ebé introdus husi MAP-SoL, iha aumentu ba diversidade jenétiku husi espesies hirak ne’e. Kuandu diversidade jenétiku aas liu tan maka siguransa ai-han husi ai-horis mos aas liu tan. Ba leten

7. Serbisu saida mak MAP-SoL halo hodi hadi’a nutrisaun iha Timor-Leste?

MAP-SoL ajuda familia agrikultór sira hodi hadi’a sira-nia nutrisaun liu husi:

  • hamenus periódu “tempu rai hamlaha” liu husi hadi’a rezultadu produsaun ai-han prinsipál
  • dezenvolve varidade fehuk midar ne’ebé fó produsaun aas, no mos nia konteúdu carotene aas (Vitamina A)
  • promove tékniku haloot fini ne’ebé diak atu nune’e agrikultór sira bele iha fini ne’ebé diak iha tempu kuda
  • kolabora ho Projetu Haloot Batar IFAD nian hodi hamenus lakon ou estraga ne’ebé akontese iha pós-koileta
  • halo peskiza ba varidade ai-horis ne’ebé iha kualidade diak no iha proteina makaas (ex. foremunggu, koto mean)
  • involve espesialista kona-ba nutrisaun hodi hakerek estratéjia nutrisaun MAP-SoL nian, no
  • enkoraja Governo Timor Leste hodi adopta programa nutrisaun multi-setorál.

Ba leten

8. Oinsa impaktu husi MAP-SoL nia serbisu ba tempu rai hamlaha iha?

Uja varidade kualidade diak rezulta produsaun sai aumenta, nune’e bele aumenta produsaun agrikultór subsisténsia sira-nian. Hamutuk ho teknolojia haloot fini/ai-han ne’ebé simples no diak (bidon ho matan), bele fó kapasidade ba familia agrikultór atu haloot sira-nia ai-han ne’ebé barak liu tan hodi fasilita familia agrikultór subsisténsia sira atu bele iha ai-han rezerva iha tempu rai hamlaha antes atu halo koileta ba ai-horis tuir fali. Ba leten

9. Agrikultór nain hira mak uja MAP-SoL nian varidade?

Maizumenus iha agrikultór Timorense 31,500 mak agora dadaun uja maizumenus varidade kualidade diak oin ida. MAP-SoL iha prosesu nia laran atu atinji tarjetu programa nian katak antes fin de programa iha Janeiru 2016 maizumenus iha agrikultór nain 65,000 ou 50% husi agrikultór iha Timor Leste bele uja maizumenus varidade kualidade diak oin ida. Ba leten

10. Karik MAP-SoL serbisu iha distritu 13 nia laran hotu?

Los, MAP-SoL kuaze serbisu hamutuk ho agrikultór hotu-hotu iha distritu iha teritóriu laran tomak. Ba leten

11. Serbisu saida mak MAP-SoL halo ho agrikultór feto sira?

Maizumenus 26% husi to’os subsisténsia iha Timor-Leste jere husi agrikultór feto sira. So natar mak feto 4% deit mak jere. Iha umakain agrikultór hotu-hotu feto hatudu funsaun serbisu ne’ebé signifikante liu, inklui haloot ai-han, prosesamentu no preparasaun, no mos kona-ba selesaun fini, kuda, hamoos du’ut no koileta ai-horis hotu-hotu. MAP-SoL pro-ativu no garantia katak jéneru sai hanesan buat ne’ebé importante iha Sistema Fini Nasionál. Seeds of Life serbisu atu:

  • integra nesesidade mane ho feto relasionadu ho varidade kualidade diak iha atividade peskiza
  • garante maizumenus partisipasaun feto 30% iha produtór kontratadu hirak ne’ebé iha, no sai hanesan traballadór iha sentru prosesamentu fini
  • garante partisipasaun feto maizumenus 30% iha grupu komunidade habarak fini.

Atu atinji objetivu hirak ne’e, Koordenadór Jéneru Seeds of Life konvoka ona soru-mutu kona-ba konsentimentu jéneru no treinamentu ba staff sira, halo pilotu kona-ba planu serbisu jéneru husi okos ba leten no monitoriza oinsa atividade ne’e nia implementasaun. Ba leten

12. Karik MAP-SoL kolabora ho ONG sira seluk?

Los, MAP-SoL kolabora ho ONG internasionál barak hanesan CARE, Hivos, Mercy Corps, CRS, SAI, World Neighbours, USC-Canada no World Vision. MAP-SoL mos serbisu hamutuk ho ONG lokál sira hanesan BIFANO, Achae no CECEO. Ba leten

13. Oinsa agrikultór hetan asesu ba varidade kualidade diak?

Agrikultór sira bele hetan fini komunidade ne’ebé laiha marka husi grupu komunidade habarak fini iha sira-nia suco laran, ou sosa fini komersiál ho marka no label husi Produtór Fini Komersiál rejistradu ne’ebé existe iha sira-nia distritu. Dalan seluk mak liu husi ofisiais estensaun MAP nian, husi ajénsia sira inklui husi Organizasaun Agrikultura Internasionál, no husi ONG internasionál sira hanesan CARE ho World Vision. Ba leten

Leave a Reply

You must be logged in to post a comment.