Konsellu fini foun serbisu para atinji siguransa fini iha Timor Leste

Konsellu Fini Nasionál (KFN) primeiru Timor-Leste forma tiha ona ho noméia reprezentante nain 15 husi seitór fini iha enkontru ne’ebé realiza semana kotuk ba.

Konsellu ne’e estabelese hanesan autoridade fini nasionál independente ida, ne’ebé halo enkontru iha Kuarta feira dia 3 de Setembru hodi deskuti nia mandatu hanesan manager ba Sistema Fini Nasionál no guarda ba Polítika Fini Nasionál.

The Minister gives the opening speech at the inaugural National Seed Council meeting © Kate Bevitt/Seeds of Life

© Kate Bevitt/Seeds of Life

Iha deskursu abertura H.E. Mariano Assanami Sabino, Ministro da Agricultura e Pescas (MAP) no hanesan Prezidente ba Konsellu, enfatiza papel Konsellu nian para esforsu aan hodi atinji siguransa fini no garante siguransa ai-han iha teritóriu laran tomak.

“Timor-Leste la’os nasaun bo’ot hanesan Indonézia ou Tailándia, ita presiza iha estrutura ne’ebé rigorozu iha nia fatin atu nune’e ita nia sistema fini bele sai forte hodi serve nasaun nia nesesidade.

“Iha oportunidade bo’ot iha tempu oin mai ba negósiu no atu aumenta númeru grupu fini komunidade no mos komersiál. Konsellu ida ne’e sei ajuda ita identifika maneira atu dezenvolve sistema fini sai di’ak liu tan,” tenik nia.

Formasaun Konsellu ida ne’e mosu iha momentu ida ne’ebé di’ak. Ida ne’e sei ajuda komunidade sira atu dezenvolve fini, nune’e sira bele fó apóiu ba sira-nia aan rasik no haruka sira-nia oan ba eskola

Konsellu ne’e hala’o nia serbisu iha autoridade MAP nian no sei fó konselu ba governo kona-ba asuntu oioin ne’ebé relasionadu ho fini. Mandatu husi Konsellu ne’e inklui fó apóiu ba planeamentu no dezenvolvimentu fini nasionál no distritu, no fó orientasaun ba governo kona-ba lejislasaun no prosedimentu fini.

Konsellu ne’e kompostu husi membru reprezentante nain 15 husi MAP, instituisaun akadémiku, ONG sira, seitór privadu, grupu agrikultór no organizasaun relijioza sira.

Seed_Council-5

© Kate Bevitt/Seeds of Life

Tuir Director Geral MAP, Sr. Lourenço Borges Fontes katak reprezentasaun oioin ida ne’e importante tebes tanba sistema fini Timor-Leste kuaze kompleksu tebes no inklui parseiru barak ho típu fini oioin.

“Diversidade ida ne’e hanesan sinál positivu husi kolaborasaun, tanba seitór hotu-hotu sei serbisu hamutuk ho governo ba interese di’ak husi agrikultór no sidadaun iha nasaun ida ne’e nia laran.

“Enkontru primeiru ida ne’e hanesan sávi atu konsolida vizaun no informasaun fundu husi membru oioin ba objetivu komún atu atinji siguransa fini no ai-han,” tenik nia.

Membru sira haree konsellu hanesan inisiativa positivu husi governu

Super merkadu Dili Mart nia nain Sr. David Jong partisipa mos iha enkontru KFN hanesan reprezentante husi seitór privadu.

Nia haree katak formasaun Konsellu hanesan pasu positivu atu muda Sistema Fini Nasionál ba oin.

“Haree di’ak tebes tanba governo hasai inisiativa atu kria Konsellu ida ne’e no inklui reprezentante barak husi seitór privadu sira.

“Diversidade parseiru ida ne’e sei asegura opiniaun no inspirasaun oioin transmitida ho di’ak, signifika Konsellu bele foka ba prioridade loloos,” tenik nia.

Cornelio Eusebio da Cruz, chefe grupu habarak fini komunidade Ukani iha Lospalos, fiar katak Konsellu Fini Nasionál sei iha papel importante iha serve familia agrikultór sira-nia interese iha teritóriu laran tomak.

“Liu husi Konsellu ida ne’e ita bele dezenvolve fini ne’ebé ita nia avo sira rai hela ba ita, ou ita nia fini lokál.”

“Konsellu ne’e mos sei ajuda promove variedade kualidade di’ak ne’ebé lansa husi MAP hanesan parte ida husi Sistema Fini Nasionál, ne’ebé Konsellu iha responsabilidade atu dezenvolve liu tan,” tenik nia.

Modesto Lopes, MAF-SoL National Coordinator for Seed System management, presents on progress of the NSSRV to date © Kate Bevitt/Seeds of Life

© Kate Bevitt/Seeds of Life

Anita Fatima, chefe GKHF Biropug iha Aileu, sente Konsellu ne’e sei iha papel positivu iha enkoraja komunidade sira atu produs fini kualidade di’ak.

“Formasaun Konsellu ida ne’e mosu iha momentu ida ne’ebé di’ak. Ida ne’e sei ajuda komunidade sira atu dezenvolve fini, nune’e sira bele fó apóiu ba sira-nia aan rasik no haruka sira-nia oan ba eskola,” tenik nia.

Membru Sira Husi Konsellu Fini Nasionál

Konsellu ne’e forma ho membru reprezentante nain 15 ne’ebé sei hasoru malu maizumenus kada fulan neen:

  1. Ministro, Ministério da Agricultura e Pescas
  2. Director Geral, MAP
  3. Director Nacionál de Agricultura e Horticultura, MAP
  4. Director Nacionál de Pesquisa e Serviços Especializados, MAP
  5. Director Nacionál de Apóio Desenvolvimento Comunitário Agricola, MAP
  6. Director Nacionál de Floresta, MAP
  7. Director Nacionál de Quarentena & Biosigurança, MAP
  8. Reprezentante Director Distritu Sira, MAP
  9. Reprezentante Instituisaun Akadémiku Sira (peritu fini)
  10. Reprezentante Kompaña Privadu ho Empreza Sira
  11. Reprezentante ONG sira ne’ebé serbisu hamutuk iha seitór agrikultura
  12. Reprezentante organizasaun relijioza lokál sira
  13. Reprezentante grupu komunidade habarak fini sira
  14. Reprezentante grupu komunidade habarak fini sira
  15. Reprezentante produtór fini komersiál sira

Enkontru tuir fali planéia ba fulan Janeiru 2014.

© Kate Bevitt/Seeds of Life

© Kate Bevitt/Seeds of Life

Leave a Reply

You must be logged in to post a comment.