MAP Lansa Ai-farina variedade foun Ai-luka 1!

Sesta feira dia 23 de Máiu 2014, Ministério da Agricultura e Pescas halo lansamentu ofisiál ba ai-farina variedade foun Ai-luka 1, ne’ebé hanesan ai-farina variedade foun atu koko iha Timor-Leste.

Reprezentante ofisiál sira ne’ebé partisipa iha lansamentu ne’e mak hanesan Vice Ministro da Agricultura e Pescas-Marcos da Cruz, Director Geral MAP-Lourenço Borges Fontes, SoL Australian Team Leader-John Dalton, SoL Australian Program Coordinator-Harry Nesbitt no mos staff no peskizadór sira husi MAP-SoL. Iha eventu ne’e marka prezensa mos husi Eric Huttner ho Peter Horn husi Australian Centre for International Agriculture Research (ACIAR), ne’ebé hanesan parseiru inisiál iha programa SoL.

Ai-luka_1_Release-10

© Alexia Skok/Seeds of Life

Ai-luka_1_Release-5

© Alexia Skok/Seeds of Life

Ai-luka_1_Release-4

© Alexia Skok/Seeds of Life

Loron ne’ebá sei la kompletu wainhira la marka prezensa husi bainaka espesiál hanesan agrikultór husi distritu oioin ne’ebé kuda ona ai-farina variedade Ai-luka 1 iha sira-nia to’os laran durante epoka balun, hahu husi Cooperativa Cafe Timor (CCT) distribui fehuk kain Ai-Luka 1 iha tinan 2007.

Ai-farina hanesan ai-horis standarte iha rejiaun barak iha teritóriu laran ne’ebé umakain agrikultór liu husi 85% mak kuda ai-horis ida ne’e. Ai-farina bele moris iha rai no mos rai lolon ho kondisaun oioin, dalabarak mak ema kuda kahur ou kombinasaun ho ai-horis sira seluk ne’ebé nia tempu koileta badak hanesan batar, lakeru, fehuk midar no modo. Ai-farina iha toleránsia ba rai ho kondisaun ladún di’ak no mos rai maran no jeralmente ema kuda iha rai aas/foho, ne’ebé dalabarak nia rezultadu produsaun sai menus.

Ai-luka 1 hanesan variedade ai-horis industriais ne’ebé koko ona husi MAP no Seeds of Life iha kombinasaun fatin liu husi 16 no iha tinan barak nia laran ne’ebé reprezenta situasaun no kondisaun oioin.

Ai-luka 1 hanesan variedade ai-horis “industrial” ne’ebé nia sabór moruk tanba iha nível uut no sianida hidrojénio aas. Ikus liu ai-farina ida ne’e bele husik hela kleur iha rai laran ho rísku estragus animal ne’ebé menus hanesan han husi fahi no laho, ne’ebé ikus mai bele hamaran no fa’an hanesan chips/tetak rahun (ex. CCT prosesa sai ai-farina uut hodi esporta ba rai liur) ou bele mos rai nia isin ka uut atu uja hanesan ai-han rezerva. Tanba agrikultór Timorense koñese di’ak ai-farina ida ne’e, maka sira habai no tein ai-farina ida ne’e hodi ativa nia enzyme natural iha isin para bele hasai tiha nia sabór sianida hidrojénio ne’ebé moruk nune’e bele siguru wainhira konsumi.

Ai-luka 1 tuir Ai-Luka 2 ho Ai-luka 4, variedade ai-farina oin rua ne’ebé nia sabór “midar” ho nível sianida ho uut menus ne’ebé ofisialmente lansa tiha ona iha tempu antes. Ho lansamentu ida ne’e aumenta tan númeru variedade ai-farina ne’ebé lansa ba tolu no halo total variedade ai-horis ne’ebé lansa husi MAP sai oin 12.

Variedade ai-farina foun ne’ebé foin lansa la’os genetically modified organism (GMO). Nune’e mos hakiak uja teknolojia recombinant DNA. Ai-luka 1 sei aumenta oportunidade ba agrikultór sira atu hetan rendimentu husi ai-horis seluk ho merkadu lokál no aumenta diversidade husi jenétiku atuál ne’ebé agora dadaun disponível ba familia agrikultór iha Timor-Leste.

Leave a Reply

You must be logged in to post a comment.